EXCLUSIV. Tot ce trebuie să știi despre Coronavirus. Interviu cu medic specialist Boli Infecțioase

De pe Ultimul update Vineri, 10 iulie 2020, 09:48
UNICA a vorbit cu dr. Andrei Rogoz, medic specialist Boli infecțioase Spitalul Clinic Sanador, pentru a găsi răspunsurile corecte la cele mai frecvente întrebări despre infecția cu noul Coronavirus.

Notice: Undefined variable: tags_names in /home/ringier/public/wp-content/plugins/strawberry-theme-extra/modules/multiple-related.php on line 22

 

„Sper ca la sfârșitul acestui interviu, cititorii să aibă răspunsul la multe dintre întrebările pe care și le pun sau să aibă clarificate niște noțiuni pe care le-au tot auzit zilele acestea. Dar aș vrea să îi avertizez din start că avem de-a face cu o situație nouă și multe lucruri sunt încă incerte din punct de vedere științific. Nu sunt lucruri pe care cineva dorește să le ascundă. Pur și simplu, ca medici infectioniști, epidemiologi, virusologi sau cercetători, nu avem date suficiente pentru a răspunde cu certitudini la toate întrebările, la acest moment. Și cred că e mai bine să recunoști lucrul acestea, decât să alegi fie să sperii lumea cu scenarii fataliste sau, din contră, să blufezi, simulând un optimism nejustificat“, spune dr. Andrei Rogoz, medic specialist Boli infecțioase Spitalul Clinic Sanador.

 

1. Ce este Coronavirus?

 

Virusurile sunt fragmente de informație genetică, fragmente de cod, protejate de un înveliș proteic. Particula „Corona“ din denumirea acestui grup de virusuri este dat de aspectul lor la microscopul electronic, aspect datorat unora dintre componentele proteice de pe suprafața externă.
Coronavirusurile nu sunt descoperite recent, sunt virusuri despre care știam că pot infecta atât animale, cât și oameni. Doar că la oameni sunt cel mai frecvent cauza unor banale răceli, încât nu au avut un renume deosebit. Acest lucru s-a schimbat în urmă cu aproape 20 de ani, când o tulpină de coronavirus a fost descoperită drept cauza unor infecții respiratorii foarte severe, care au afectat în principal China și Hong Kong, cunoscute sub acronimul SARS. Din fericire, epidemia de la acel moment a luat sfârșit în câteva luni. Nouă ani mai târziu, o altă tulpină de coronavirus a fost observată ca producând infecții respiratorii severe, de această dată în Orientul Mijlociu, primind numele de MERS. Chiar dacă de atunci au apărut focare în mai multe zone ale lumii, virusul respondabil de MERS nu pare să se transmită suficient de ușor încât să ducă la epidemii de amploare.
În schimb, de la sfârșitul lui 2019, a ieșit la iveală o altă tulpină notabilă de coronavirus, inițial denumită nCoV-2019, actual SARS-CoV-2, cu o evoluție spectaculoasă din punct de vedere al vitezei cu care s-a răspândit, cel puțin până la acest moment. Ca și SARS-CoV și MERS-CoV, din păcate, acest virus are potențialul de a duce la infecții grave ale căilor respiratorii inferioare, pneumonii virale, insuficiență multiplă de organe și, în cazuri rare, la deces.

 

2. Cum poate arăta profilul unui pacient care prezintă un risc crescut de a lua virusul?

 

Din păcate, nu există un astfel de profil. Fiind un virus nou, la care nu am fost expuși și, evident, neexistând persoane vaccinate împotriva acestui virus, ne lipsesc tuturor anticorpii care să ne protejeze de o potențială infecție. Toți putem lua deci acest virus. Mai devreme sau mai târziu, în funcție de unde locuim, de cât călătorim, cu câte persoane potențial infectate intrăm în contact. Cel puțin, atâta timp cât acest virus va circula sau până când va deveni disponibil un vaccin eficient împotriva lui.

 

3. Vaccinele antigripale, care se fac de obicei toamna, ne oferă imunitate împotriva COVID-19?

 

Nu. Vaccinul antigripal ne protejează de cu totul alte infecții. Dar, și este un „dar“ foarte mare: beneficiul unei vaccinări în masa antigripală, care ar conduce la reducerea semnificativă a numărului de cazuri de gripă, ar scădea considerabil presiunea pe sistemul medical, eliberând resurse – umane și materiale – care să poată fi concentrate împotriva noii probleme cu care ne confruntăm.

 

 

4. Cum ne protejăm dacă lucrăm într-un spațiu cu mulți oameni la comun?

 

Eu văd două variante aici, complementare mai degrabă decat alternative. În primul rând, există deja recomandari clare, din partea organismelor naționale, europene și mondiale privind prevenirea acestei infecții. Sunt cele general valabile pentru prevenirea infecțiilor cu transmitere respiratorie, precum gripa. Faptul că sunt sau ar trebui să fie deja cunoscute, nu le face mai puțin importante: respectarea igienii mâinilor (merită subliniat că nu există la acest moment vreo dovadă că ar fi necesar mai mult decât spălatul obișnuit cu apă și săpun), a suprafețelor, o „etichetă“ a tușitului – în batistă de hârtie de unică folosință sau în plica cotului, statul acasă de la primele semne de boală, precum febră sau tusea. Toate acestea vor încetini cu siguranță răspândirea, inclusiv a acestui nou virus.
În al doilea rând, deși la acest moment nu este o recomandare care să întrunească un consens din partea experților, e de presupus ca purtarea – corectă – a măștilor de către toată lumea, nu doar de către cei bolnavi, ar ajuta la limitarea răspândirii. Deși susțin și eu ca măștile acestea obișnuite, cunoscute drept măști chirurgicale, oferă o protecție potențial neglijabilă pentru cei care le poartă, atunci când ar avea contact apropiat prelungit cu o persoană bolnavă de COVID-19 (denumirea oficială a infecției cu virusul despre care vorbim), e de asemenea acceptat la acest moment că multe persoane au forme foarte discrete de boală – practic sunt asimptomatici – și totuși transmit acest virus. Ori, dacă toți am purta aceste măști, acești purtători asimptomatici sau persoanele aflate în incubație, ar împrăștia mult mai puțin virusul. Problema este însă, cel puțin la acest moment, disponibilitatea acestor măști, în cantitățile care ar fi necesare pentru a implementa corect aceasta strategie (ele ar trebui schimbate la câteva ore). Ori, la acest moment, nu numai la nivel național, există riscul unui deficit chiar și pentru activitățile medicale obișnuite unde sunt necesare.

 

G-Boli

 

5. Ce se întâmplă după ce o persoană care a luat coronavirus, se vindecă ulterior? Virusul rămâne în sânge? Îl poate da totuși mai departe? Scapă de el definitiv?

 

Am ajuns la una dintre întrebările la care va trebui să acceptați răspunsul – „nu știu, nu se știe încă“. Deși nu e vorba de a-i rămâne propriu-zis „în sânge“, există momentan suspiciunea ca o persoană care a trecut prin această infecție s-ar putea reinfecta. Nu este de asemenea stabilit cu precizie cât timp de la debutul infecției sau de la contactarea virusului o persoană este contagioasă. La acest moment se utilizează teste repetate succesiv – de 2 până la 4 ori – și doar în situația unor rezultate constant negative se consideră ca pacientul nu mai este contagios.

 

6. Oameni și-au anulat concediile pe care le programaseră în martie-aprilie. Procedează corect?

 

Nu recomand la acest moment anularea concediilor, decât către acele destinații unde se remarcă o circulație împortanta a virusului, existând astfel de liste, actualizate periodic. Înțeleg însă alegerea aceasta, chiar dacă zona în care ar urma să fie petrecut concediul ar fi una liniștita din punct de vedere al riscului unei infecții cu SARS-CoV-2, pentru ca trecerea prin aeroporturi, gări, călătoria cu avionul, trenul, autocarul, vor prezenta un risc de expunere la aglomeratii, la un număr mare de persoane și astfel, potențial, un risc de expunere la virus.

 

7. Dacă o femeie gravidă se infectează cu Coronavirusul, ce consecințe pot exista?

 

Încă o întrebare la care nu vreau să mă eschivez, dar pentru care nu avem încă date suficiente. Orice infecție, mai ales însoțită de febră mare, și în general în prima parte a sarcinii, presupune un risc variabil pentru făt. Dacă noul coronavirus se va comporta similar cu cele responsabile de SARS și MERS, e de presupus că vor exista și sarcini oprite în evoluție sau cu restricții de creștere. De asemenea, gravidele sunt considerate o grupă cu risc mai mare de complicații al infecțiilor respiratorii severe, din cauza mai multor factori, de la o ușoară imunodepresie spre finalul sarcinii, la opțiunile mai limitate de tratament (pentru prevenirea unor efecte adverse asupra produsului de concepție), la dificultăți de îngrijire atunci când este necesară susținerea avansată a funcțiilor viitale, îngrijirea în terapie intensivă.

 

8. Cum ne imunizăm corect în perioada aceasta?

 

În primul rând, ca să scăpăm de suspans – pentru noul coronavirus, răspunsul e simplu, nu se știe încă dacă există vreo metodă, în afara unui potențial vaccin, care să ofere vreo protecție față de infecție. Nici măcar în ceea ce privește „stimularea imunității“ pentru prevenirea infecțiilor respiratorii în general, lucrurile nu sunt mult mai clare. Deși în medicină recomandările sunt destul de fluide, la intervale de 5 sau 10 ani putând apărea recomandări care modifică semnificativ status-quo-ul, datele actuale susțin că cele mai utilizate metode „tradiționale“ de pregătire pentru (sau de luptă împotriva) răcelilor și gripelor, respectiv vitamina C – din suplimente farmaceutice sau din surse naturale – sau Echinacea, nu aduc niciun beneficiu. Într-o situatie un pic mai bună din punct de vedere al dovezilor bazate pe studii, se află la acest moment zincul, dar și acesta doar atunci când este utilizat în niște doze și cu o frecvență care se asociază cu fenomene digestive neplăcute.
Evident, dacă există la un moment dat alte cauze corectabile sau reversibile de scadere a imunității – anumite deficite în urma trecerii prin alte boli, prin regimuri alimentare particulare, în urma unor tratamente – corectarea individuală a acestor factori ar conduce la „creșterea“ imunității, prin aducerea ei la „normal“.

 

9. Indicațiile generale de până acum spun să ne spălăm temeinic pe mâini, frecvent și să strănutăm/tușim în cotul îndoit, nu în palmă. De ce alte măsuri de precauție ar trebui să mai ținem cont?

 

Am mai atins acest punct un mic mai sus, dar pe langa cele mentionate de dumneavoastră, atenție la suprafețele pe care le atingem. Acest virus poate rezista până la câteva ore pe diverse tipuri de suprafețe, încât e recomandată curățarea și dezinfecția celor atinse frecvent (de exemplu clanțe, tastaturi). Chiar dacaă aveți ocazia să vă spălați corect pe mâini (cu apă și saăpun sau cu anumite soluții alcoolice, timp de 20-30 de secunde), evitați să duceți mâna la nas, gură, ochi. Evitați contactul cu persoanele aparent bolnave. Iar dacă chiar dumneavoastră prezentați semne de boală, deși e probabil să nu fie chiar infecția cu noul coronavirus, rămaneți la domiciliu și urmați recomandările în vigoare – la acest moment, în funcție de starea de sănătate, anunțați medicul de familie sau solicitați serviciul de urgență 112. Pentru informări actualizate verificați și site-urile Ministerului Sănătății, al Institutului Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Supraveghere al Bolilor Transmisibile sau apelați numărul special 0800800358.

 

 

 

Foto: 123rf

 

Stiri coronavirus Romania – citește cele mai noi informații despre cazurile din țară

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro