Săptămâna Patimilor. Când e Săptămâna Patimilor și ce rugăciuni citim

De Oana Dinu, pe Ultimul update Luni, 13 aprilie 2020, 13:32
Din duminica Floriilor și până în Sâmbăta Mare este Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, ultima din Postul Paștelui. Aceste zile sunt încărcate de obiceiuri și tradiții, dar carcteristica lor principală o reprezintă Deniile. 

Săptămâna Patimilor, ultima dinaintea Învierii Domnului Iisus Hristos, este una extrem de importantă pentru creștinii din întreaga lume. În biserici răsună slujbele nocturne, cunoscute sub numele de Denii, și în casele gospodarilor încep pregătirile pentru Paști.

Când este Săptămâna Patimilor

Chiar dacă data Sfintei Sărbători Pascale diferă de la an la an, Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare este întotdeauna ultima săptămână din Postul Paștelui. Aceasta ține din duminica Floriilor și până în Sâmbăta Mare inclusiv. Credincioșii merg la biserică pentru a asculta Deniile (cuvântul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă) și pentru a-și aminti ce s-a întâmplat cu Iisus, de la minunile sâvârșite, la tot ce a pătimit înainte de moartea și Învierea Sa.

Săptămâna Patimilor, semnificația fiecărei zile

Luni, prima zi din Săptămâna Patimilor, biserica îl pomenește pe Patriarhul Iosif, cel care fost vândut de frații săi în Egipt, asemeni lui Iisus, care a fost trădat de unul dintre discipolii lui, Iuda. De asemenea, în timpul deniei se amintește de smochinul blestemat de Iisus să se usuce pentru că nu dădea rod. Această întâmplare scoate în evidență faptul că Dumnezeu are destulă putere nu doar pentru a iubi ci și pentru a pedepsi la Judecata de Apoi pe cei cu sufletul lipsit de roade duhovniceșt, conform sfatulpărinților.ro.

În ziua de Marți, se face pomenirea celor zece fecioare, despre care Iisus a povestit ucenicilor săi și mulțimilor. ,,Împărăția lui Dumnezeu se va asemăna cu zece fecioare, care luând candelele lor, au ieșit în intampinarea mirelui. Cinci dintre ele erau fără minte, iar cinci înțelepte.” Primele cinci au luat cu ele doar candelele, iar celelalte cinci au luat și candelele și untdelemnul. Când a sosit Mirele Ceresc, le-a găsit doar pe cele pregătite, care au intrat cu el la nuntă și ușa s-a închis. Celelalte, care erau plecate după untdelemn au întârziat și nu au mai fost primite. Pilda ne amintește că nu știm niciodată clipa să ne întâlnim cu Dumnezeu, de aceea trebuie să fim mereu pregătiți prin rugăciune, grijă, pregătire trupească și sufletească.

Miercuri este ziua când se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, dovedind pocăința adevărată și îndreptarea celui care a păcătuit. Aceasta a fost impresionată de marea iubire pe care Hristos a arătat-o tuturor și de faptul că acesta a intrat în casa unui lepros fără temeri. Atunci s-a gândit că o va vindeca și pe ea și într-adevăr, Iisus i-a iertat păcatele și a tămăduit-o.

Joia Mare este o zi cu mai multe semnificații importante: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, Rugăciunea din grădina Ghetsimani – Taina Sfintei Euharistii, vinderea Domnului de către Iuda și prinderea Lui. “Cel care vrea să fie întâiul să fie slujitorul tuturor” le-a spus Mântuitorul ucenicilor Săi, înainte de Cină. La sfârșit a amintit și de vânzarea Lui, care a urmat în acea noapte, când Iuda le-a spus soldaților unde îl vor găsi. De asemenea, Petru s-a lepădat de Iisus, întocmai cum El a prezis. În amintirea acelei zile, Sfânta Cruce este scoasă în naosul bisericii și se face citirea celor 12 Evanghelii, în timp ce credincioșii stau în genunchi cu lumânările aprinse.

Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră este ziua care ne amintește de sfintele patimi ale lui Iisus pentru iertarea păcatului strămoșesc și mântuirea oamenilor. Fiind ziua în care Hristos moarte răstignit pe cruce, credincioșii țin post negru. Se amintește, de asemenea, de mărturisirile tâlharului recunoscător. În această seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica de trei ori cu Sfântul Epitaf, simbol al celor trei zile petrecute în mormânt.

Sâmbăta Mare, ultima zi din Săptămâna Patimilor, este ziua în care prăznuim îngroparea Mântuitorului și coborârea sufletului lui în iad. În după-amiaza zilei, înainte de Marea Înviere, se cântă Liturghia Sfântului Vasile unită cu vecernia.

Ce nu se face în Săptămâna Patimilor

Săptămâna Patimilor este o perioadă cu puternice semnificații și multe tradiții și obiceiuri, păstrate de-a lungul a sute de ani. În prima zi și a doua zi a săptămânii, gospodinele încep curățenia de Paște. Se văruiește, se spală și se scutură totul din casă. Se spune că nu este bine să te prindă această sărbătoare cu casa necurată pentru că va fi blestemată.

Miercuri este ultima zi din Săptămâna Patimilor când se spală, se calcă sau se săvârșesc muncile câmpului, de aceea bărbații trebuie să stea mai mult pe lângă casă și să își ajute soțiile la treburile gospodărești.

În Joia Mare se înroșesc ouăle și se coc cozonacii, simbolurile sărbătorii pascale. Tradiția spune că este interzis să faci mai multe lucruri. Credincioșii merg la biserică să se spovedească și să se împărtășească. Este ultima zi în care se fac slujbe pentru cei plecați, iar fiecare familie trebuie să ducă la biserică bucate, cum ar fi colaci, prescuri, vin, fructe, pentru a fi sfințite și apoi împărțite.

Vinerea Mare este o zi tristă pentru întreaga creștinătate, de aceea se ține post negru. Nu se mănâncă urzici pentru că Iisus a fost bătut cu ele și nu se folosește oțetul pentru că buzele Lui au fost umezite cu el. Agricultorii nu trebuie să semene nimic pe câmp pentru că nu vor avea rod. În această zi nu se sacrifică păsări sau animale, nu se coase, nu se spală și nu se mai face curățenie.

În Sâmbăta Învierii, ultima zi din Săptămâna Patimilor, se pregătesc coșurile ce sunt duse la biserică, în care se așează ouă roșii, pască, pască fără aluat, cozonac și lumânări. Se aranjează, de asemenea, hainele pentru masa de Paște.

Ce rugăciuni citim în Săptămâna Patimilor

În Săptămâna Patimilor, credincioșii pot spune numeroase rugăciuni, dintre care amintim rugăciunea Sfântului Isaac Sirul, conform doxologia.

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumne­zeul nostru, Care ai plâns pentru La­zăr și lacrimi de întristare și de mi­lostivire ai vărsat pentru dânsul, pri­mește lacrimile mele. Cu Pătimirile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sân­gele Tău, curățește sângele meu și a­mes­tecă în trupul meu mireasma tru­pului Tău cel de viață făcător.

Fie­rea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să în­dulcească amărăciunea cu care potriv­nicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de po­trivnici. Preasfintele Tale mâini, piro­nite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pier­zării, precum a făgăduit preasfântă gu­ra Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu păl­muiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fă­ră­delegi. Duhul Tău, pe care l-ai în­cre­dințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin ha­rul Tău.

Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moște­nirea lor. Nu am lacrimi mângâie­toa­re, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfier­bânte cu lacrimile dra­gostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hris­toase, Dumne­ze­ule, Vistie­rul bu­nă­tăților, dă­ruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndu­rerată, ca să pornesc cu tot sufletul în cău­tarea Ta; căci fără de Tine mă voi în­străina de tot binele. Dă-mi, așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închi­­puirea icoanei Tale.

Te-am părăsit, Doam­ne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhov­nicească. Numără-mă între oile turmei Tale prea­alese. Hră­nește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este să­lașul Tău și se vede într-însa strălu­cirea descoperiri­lor Tale. Strălu­cirea Ta este mângâierea și odihna celor care s-au ostenit pentru Tine în ne­cazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mân­tuitorului nos­tru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.

Ce înseamnă dacă mori în Săptămâna Patimilor

Se spune din bătrâni că în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, porțile Raiului sunt închise, iar suflete celor care mor într-una dintre aceste zile merg direct în Iad sau își găsesc foarte greu drumul către rai, neavând liniște. La polul opus se află celelalte săptămâni din Postul Paștelui, precum și Săptămâna Luminată, prima după sărbătoarea pascală. Conform credințelor populare, pentru cei care mor în aceaste perioade cerurile sunt dechise, iar sufletele lor ajung direct în Rai, fără să fie supuși Judecății de Apoi.

Sursă foto: shutterstock.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter