EXCLUSIV Interviu cu Andrei Popa, artistul român care îți arată ce înseamnă pandemia când stai acasă

Când nu este probably an illustrator, Andrei este student și art director într-o agenție de publicitate. Mi-a spus că i-a plăcut mereu să deseneze pe ultima pagină a caietelor de la școală. A mutat desenele în Paint, apoi în Photoshop, iar restul a fost istorie. Cât despre talent, Andrei a spus: „bogăția creativă este de la părinți”. Îi place să ilustreze momente „în alura lor naturală și crudă” și îl inspiră farmecul Parisului, ploaia din New York, tinerii iubitori, poezia, visul, pasiunea și moartea – însă mereu caută să ofere un happy ending acestor teme. Recent, el a lansat și o serie de ilustrații, Quarantine Alphabet, despre realitățile de zi cu zi ale perioadei de izolare cauzate de pandemia de coronavirus. Despre această serie și nu numai ne-a vorbit într-un interviu exclusiv, care poate fi citit în ediția de iunie a revistei Unica. Pe Andrei îl găsiți și pe Instagram, dar și pe site-ul său.

Pe site-ul tău și pe Instagram te intitulezi „Probably an illustrator”. Care este povestea din spatele acestui titlu?

A fost o chestie pe moment, m-am întrebat cine sunt și ce sunt și am rămas pe varianta asta. Principiul a fost think but do not overthink. Cred că a fost o decizie bună pentru că acum mereu mi se pune întrebarea asta și mi se pare că funcționează ca o invitație spre dialog. Pe de altă parte, pseudonimul conține și acel soi care se mai găsește în personajele lui Woody Allen. Mi s-a spus că ilustrațiile mele par desprinse dintr-un cadrul de-al lui și am ajuns să mă identific cu asta. Pot zice că e puțin misterios și comunică o idee și o atitudine.

Când erai mic, ce visai să devii?

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

De fiecare dată îmi doream să fiu altceva, așa că am trecut aproape prin toate. Doar că niciodată nu m-am gândit că voi ajunge ceea ce sunt azi.

Din câte am înțeles, ești un ilustrator self-taught. Povestește-mi puțin despre cum a început pasiunea ta (câți ani aveai, ce îți plăcea să desenezi pe atunci, dacă aveai vreo rudă de la care ai moștenit talentul, orice consideri tu relevant).

Partea cu copilăria se repeată la foarte mulți dintre noi: mi-a plăcut să desenez pe ultima pagină a caietelor, am crescut destul să am primul calculator, am început să mă joc în Paint, mi-a plăcut asta, am copiat o versiune timpurie de Photoshop și lucrurile au curs de la sine. Nu mi-a plăcut ideea de liceu de artă și nu l-am urmat. Un alt mister, pentru că nu mă gândeam că voi ajunge să lucrez într-un domeniu creativ sau chiar să fiu ilustrator. Cu toate astea, mi-a plăcut în continuare să vin cu tot felul de concepte în diferite proiecte și am rămas destul de curios să învăț să îmi dezvolt partea asta. Bogăția creativă este de la părinți.

Care sunt programele pe cale le folosești și cât durează, de obicei, până termini o ilustrație?

Eu lucrez doar în Photoshop și uneori, când am de făcut o animație, în After Effects. De-a lungul anilor mi-am creat un „mini atelier” acolo cu tot felul de brush-uri și texturi personale pe care le folosesc mereu. Nu m-am cronometrat în felul acesta până acum. Depinde de tipul de proiect, dar ca să ofer un răspuns, odată am mulțumit un client a doua zi după ce m-a contactat și a ieșit așa cum își imagina.

Ce te inspiră în creațiile tale?

Mă inspiră ceea ce vreau să transmit și eu mai departe prin ilustrație: un sentiment și un mesaj. Farmecul Parisului, ploaia din New York, tineri iubitori, poezie, vis, pasiune și moarte. Teme normale și reale pe care le trăim și simțim cu toții, dar cărora le ofer mereu un happy ending. Cred că nu ai nevoie de supereroi și explozii și Feți Frumoși ca să transmiți asta. Probabil din acest motiv îmi place să ilustrez momente în alura lor naturală și crudă. După cum spunea și Brâncuși, simplitatea în artă nu este neapărat un obiectiv, dar tot la ea ajungi când te apropii de sensul real al lucrurilor.

Întreaga serie Quarantine Alphabet creată de Andrei poate fi văzută aici

În contextul pandemiei de coronavirus, ai realizat seria Quarantine Alphabet. Înainte să îmi spui despre ea, povestește-mi despre cum s-a schimbat viața ta din cauza pandemiei.

Viața mea nu s-a schimbat foarte mult, aproape toate activitățile pe care le făceam înainte le fac și acum, doar că remote. Am realizat încă din prima zi că negarea nu este o opțiune și că trebuie să accept situația, să îmi construiesc o rutină nouă prin care să funcționez în totalitate din spațiul meu de acasă. Mi-e teamă pentru părinți, rude și prieteni. Cred că dacă facem ceea ce trebuie și ne ocupăm timpul cu ceva, nu doar să stăm la fereastră și să criticăm soluțiile, ziua în care totul va reveni la normal va fi cu siguranță o zi frumoasă. Deși totul pare un scenariu de film, eu cred că se va sfârșit cu un happy ending, cu o victorie.

Cum s-a conturat ideea seriei de ilustrații?

De la momente și sentimente reale și normale. Îmi place în domeniul creativ că poți ilustra ceva ce a existat sau încă există în tine, dar și în afara ta. E o colectivitate de momente la care participă nu numai un bloc, ci tot globul. Ideea principală era ca o singură literă poate transmite o poveste și am sperat că fiecare privitor se poate regăsi în cel puțin una dintre situații. O metaforă vizuală a oglinzii per se. Inspirația a venit după un research prin care am aflat ce activități au oamenii în izolarea socială: unii au început să descopere pasiuni pentru gătit, cântat sau citit, alții s-au reîntors la obiceiuri pe care nu le-au mai practicat de mult timp, precum sportul și meditatul.

Ce cauți să transmiți prin Quarantine Alphabet?

Mesajul că pentru a avea un happy ending, cheia este să ne păstrăm ritmul normalității în timpul izolării sociale. Este umoristic, vesel și asta e o stare de spirit pe care trebuie toți să o menținem. Pe lângă evitarea contactului cu alte persoane și spălatul des pe mâini, râsul și starea de bine poate funcționa ca un medicament. Umanitate și empatie sunt două cuvinte pe care sper să le păstrăm în gând și după ce totul se va termina. E un ABC care surprinde esența estetică și intimitatea fiecăruia.

Ce sfat le-ai da ilustratorilor români aflați la început de drum?

Sfaturile pe care le-am primit eu sau pe care le dau eu mai departe e posibil să nu funcționeze pentru altcineva. Nu există o rețetă care să funcționeze universal. Să nu le fie teamă să pună pe hârtie orice idee au, să se mânjească pe mâini, să se aștepte să fie refuzați dar să nu își piardă pofta și să continue să creeze lucruri.

Revista Unica iunie 2020 apare la punctele de difuzare a presei începând cu data de 26 mai 2020. De asemenea, poate fi cumpărată online de aici.

Totodată, găsești revista în chioșcul electronic de reviste marca Ringier, alături de edițiile anterioare de anul acesta, la link-ul următor: magazines.ringier.ro. În cazul în care dorești să răsfoiești direct ediția de iunie, o poți face aici.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News