Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă

În ultimul weekend din luna octombrie s-a făcut trecerea de la ora de vară la ora de iarnă. Mai exact, în noaptea de 24 spre 25 octombrie, ora 4:00 a devenit ora 3:00. Chiar dacă dormim mai mult cu o oră, efectele le vom simți puțin mai târziu…

Dr. Oana Cuzino este medic primar geriatru, doctor în științe medicale și jurnalist. Ea publică informații și articole pe teme medicale pe site-ul doc.ro și prezintă zilnic emisiunea „Ce se întâmplă, doctore?” la Pro TV. În revista Unica, specialista ne-a vorbit despre modul în care ne afectează trecerea de la ora de vară la ora de iarnă, dar și cum putem combate efectele acestei schimbări.

Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă

Trecerea de la ora de vară la ora de iarnă poate produce unele perturbări de bioritm, chiar dacă oferă o oră în plus de somn. Numeroase studii arată că perturbările produse nu sunt benefice pentru sănătate. De asemenea, afectează somnul, pofta de mâncare, capacitatea de muncă, concentrarea și stările de dispoziție.

Oamenii de știință susțin că unele dintre efectele schimbării orei ar putea fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct. Cele mai afectate sunt persoanele adulte, active din punct de vedere profesional, și cele care suferă, deja, de boli cardiace.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Un motiv în plus de a trăi mai degrabă guvernați de spiritul natural și de a nu forța ritmul vieții din motive guvernate de un substrat financiar până la urmă, dacă stăm să ne gândim la care a fost adevăratul motiv al impunerii forțate a schimbării „orelor“ de iarnă sau de vară.

De aceea aleșii europeni doresc renunțarea la ritualul schimbării orei de două ori pe an – primăvara și toamna – și la extinderea orei de vară pe tot parcursul anului.

Ce obținem astfel? Beneficiile pot fi directe. Mai multă vitamină D, mai mult timp pentru plimbările în aer liber, scăderea riscului asteniilor de toamnă și tulburărilor de ritm cardiac și neuropsihice.

Schimbarea orei dereglează ceasul biologic

Corpul uman este guvernat de ritmurile circadiene, adică noapte/zi, care se repetă în cicluri de 24 de ore. Acestea influențează, direct sau indirect, multe procese biologice importante, cum sunt producția de hormoni, reglarea temperaturii sau accelerarea metabolismului și sunt reglate de o regiune din hipotalamus, cunoscută sub numele de nucleul suprachiasmatic sau „ceasul principal“.

Ritmurile circadiene sunt controlate de factori de mediu, precum expunerea la lumină și întuneric sau temperatura aerului și declanșează eliberarea de hormoni și neurotransmițători, reglează temperatura și influențează metabolismul, somnul și starea de dispoziție. Multe dintre activitățile normale ale unei zile – cum sunt dormitul, trezirea, mâncatul sau mersul la toaletă – fac parte din acest ciclu de 24 de ore.

Când totul este în echilibru și se mențin programul de somn și mesele la aceleași ore, organismul poate funcționa ca un ceas. Dar când ceasul biologic este perturbat, prin întreruperi ocazionale și modificări ale expunerii la lumină, ritmurile circadiene pot accelera sau încetini, ceea ce duce la perturbări de bioritm.

Citește și: Răceală, gripă sau COVID-19? Cum le deosebești și cum te protejezi în anotimpul rece

Cum ne influențează lumina starea de bine

Lumina este detectată de anumite celule din retină, care transmit informația către ceasul biologic, cel care este responsabil pentru reglarea proceselor interne ale corpului.

Expunerea redusă la lumina naturală a soarelui în zilele din ce în ce mai scurte este un factor important, care contribuie la schimbările de dispoziție sezoniere. Oamenii de știință spun că mai puțină lumină în timpul zilei duce la o producție mai mi-că de serotonină, hormonul fericirii, un neuro-transmițător care ajută la reglarea stării de spirit.

Seara, când ochii percep mai puțină intensitate luminoasă, ceasul biologic declanșează producția hormonului natural cunoscut sub numele de melatonină, care induce starea de somnolență și afectează producția de hormoni de stres, iar la copii și adolescenți stimulează creșterea și maturizarea sistemelor și funcțiilor, fiind în directă legătură și cu sistemul imunitar.

Ce impact are privarea de somn

Ceasul biologic este antrenat de lumină, iar expunerea redusă la razele solare în timpul zilei și folosirea excesivă a iluminatului artificial, așa cum se întâmplă în sezonul rece, pot afecta somnul, acest proces fiziologic esențial.

Când este odihnitor și suficient, somnul întărește conexiunile dintre celulele creierului, astfel încât putem reține mai multe informații, ne ajută să fim mai productivi și susține creierul și organismul să funcționeze corespunzător.

De regulă, trecerea la ora de iarnă nu are repercusiuni asupra persoanelor care au un program echilibrat de somn, de 7-8 ore pe noapte. Ciclul somn-trezire se dereglează cu precădere la cei care nu respectă acest tipar, motiv pentru care aceștia se adaptează foarte greu la noul program.

Această perturbare a somnului poate afecta productivitatea, vigilența și starea de spirit. Statisticile arată și că un somn mai scurt de 6 ore pe noapte este un factor care favorizează instalarea hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat și obezității.

Până când organismul se acomodează cu noul program, adormirea și trezirea pot fi procese destul de anevoioase pentru mulți dintre noi, mai ales dacă consumăm alcool sau cofeină înainte de culcare. Oboseala acu-mulată din cauza lipsei unui somn odihnitor se traduce prin: scăderi ale performanței, concentrării și memoriei, precum și somnolență în timpul zilei.

Schimbarea orei, un disconfort psihologic și fiziologic

Activitatea sistemului nervos simpatic este accelerată, riscând să ne confruntăm cu tulburări de ritm cardiac și variații ale tensiunii arteriale. Riscul de infarct la persoanele cu probleme cardiace crește cu până la zece procente în primele trei zile după schimbarea orei, mai ales în cazul celor activi profesional, atrag atenția specialiștii.

Pe lângă acestea, pot să apară și tulburări neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolență), astenie, apatie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului, până la dereglări sezoniere. Nu întâmplător toamna numărul cazurilor de depresie crește.

Citește și: Leguma cu mai multă vitamina C decât lămâile

Cum poți să reintri în formă în scurt timp

Trecerea la ora de iarnă și schimbarea orei de trezire reprezintă factori de stres pentru organismul nostru. Deși este un proces care necesită până la șapte zile de acomodare, pentru unele persoane adaptarea necesită mai mult timp, chiar și două săptămâni, pentru că se pot confrunta cu o irascibilitate mai pronunțată, tulburări de somn și stres.

Cei mai afectați de aceste probleme sunt cardiacii, depresivii și cei care au probleme cu sistemul nervos și afecțiuni de tip imuno-vegetativ – precum gastrita de stres sau astmul. Acomodarea trebuie însoțită și de un program de odihnă, de o alimentație echilibrată și de multe plimbări în aer liber.

Pentru că în zilele scurte de iarnă organismul beneficiază de mai puține ore cu lumină naturală, glanda pineală din creier produce mai multă melatonină, ceea ce te face să te simți somnoros. Indicat ar fi ca seara să adormi până la ora 22:00, să eviți activitățile suprasolicitante și expunerea la lumina albastră artificială emisă de ecranele telefoanelor mobile și nu numai. Totodată, este important și să ne trezim la aceeași oră în fiecare dimineață.

Deoarece lumina soarelui are o influență atât de puternică asupra ritmurilor tale circadiene, este important să petreci cât mai mult timp în aer liber, chiar dacă este frig, plouă sau ninge. Când te trezești treptat, sunt stimulați mai mulți hormoni, precum serotonina și cortizolul.

Aceștia cresc progresiv ritmul cardiac, tensiunea arterială și temperatura corpului. Acest lucru permite organismului să treacă calm de la somn la activitate și îl pregătește pentru o nouă zi. Chiar și deschiderea ferestrelor dimineața sau o plimbare de 15 minute afară în soare te va binedispune.

Dieta pentru echilibrarea organismului

Pe lângă acestea, un rol important îl reprezintă și adoptarea unei diete echilibrate, bogate în fructe și legume, cu un conținut mare de vitamine, enzime și minerale, pentru a asigura un nivel de energie al organismului.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă fructele cu coajă lemnoasă (nucile, migdalele, fisticul, alunele de pădure, nucile de Macadamia). Acestea au în compoziție uleiuri și grăsimi sănătoase, fiind considerate un aliment ideal în această perioadă a anului. Stările de iritabilitate și de oboseală care apar odată cu trecerea la ora de iarnă se pot reduce datorită conținutului ridicat de magneziu pe care oleaginoasele îl conțin.

Citește și: Obiceiuri sănătoase pe care să le iei cu tine în sezonul toamnă-iarnă

În plus, pentru că trecerea la ora de iarnă ne poate afecta echilibrul nutrițional, dându-ne peste cap întreg metabolismul, este important ca în această perioadă să nu uităm de vitamina C, o armă excelentă împotriva oboselii, dar și de alimentele bogate în acizi grași Omega-3 (peștele gras) sau hidroxitirozol, fosfatidilserină și acizi grași Omega-6 (uleiul de măsline sau floarea-soarelui, presate la rece, avocado, nuci) și să ne asigurăm un aport corect de proteine și aminoacizi, pentru susținerea sistemului imunitar și refacerea optimă a țesuturilor.

• Vezi când se trece la ora de iarnă în 2021!

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News