Tradiții de Sfânta Parascheva. Ce nu ai voie să faci pe 14 octombrie

De Oana Savin, pe
Sfânta Parascheva este cinstită de creștinii ortodocși pe data de 14 octombrie. În credința populară, Sfânta Parascheva este numită „Vinerea Mare de Toamnă” sau „Vinerea celor 12 vineri”. Iată ce nu ai voie să faci în această zi – tradiții de Sfânta Parascheva.

Și în 2020, în plină pandemie de COVID-19, curtea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei s-a umplut de oameni. Aceștia au venit din toate colțurile României ca să se închine la moaștele sfintei Cuvioase Parascheva. Însă, regulile s-au schimbat.

După ce numărul cazurilor a crescut alarmant, autoritățile au luat decizia să limiteze accesul în Catedrala Mitropolitană, pentru a preveni răspândirea infecției cu virusul SARS-CoV-2. Mitropolia Moldovei și Bucovinei a anunțat că în aceste condiții Sărbătoarea Sfintei Parascheva nu se va mai organiza în perioada 8-15 octombrie, ci se va limita la Sfânta Liturghie din data de 14 octombrie.

Pelerinajul Sf. Parascheva în pandemie

Anul acesta doar credincioșii care au domiciliul sau reședința în municipiul Iași se mai pot închina la Sf. Parascheva. Accesul se va face doar pe baza verificării actelor de identitate.

„Am luat act de decizia autorităților. În esența ei, sărbătoarea nu este afectată. Sfânta Liturghie de pe 14 octombrie, ziua de prăznuire a ocrotitoarei Moldovei, va avea loc. Noi vom continua să ne organizăm pentru acei credincioși care vor putea participa, în speță cei din Iași”, a declarat preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Reprezentanții Patriarhiei spun însă că acestea sunt niște restricții ce ar trebui luate doar într-o situație gravă pentru că altfel încalcă libertatea religioasă. Le recomandă însă enoriașilor să nu pupe icoanele sau racla cu rămășițele sfinte.

Mitropolia împreună cu reprezentanții DSP au decis ca moaștele să stea în Catedrală, însă în funcție de numărul pelerinilor, pe 13 sau chiar pe 14 octombrie racla ar putea fi scoasa pe esplanada catedralei.

Specialiștii sunt de părere că restricțiile sunt absolut necesare. Oamenii ar putea să se infecteze atât în autobuze sau trenuri, spre locurile de pelerinaj, cât și în fața bisericilor.

Cine a fost Sfânta Parascheva

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în Epivat, Tracia răsăriteană, aproape de Constantinopol. Provine dintr-o familie de neam bun şi cu credinţă în Dumnezeu. A primit o creştere aleasă şi educaţie religioasă. În jurul vârstei de zece ani pe când se afla în biserică împreună cu mama sa a auzit cuvintele Mântuitorului. Acesta a spus: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), iar din acel moment a început să urmeze îndemnul.

Era foarte tânără când a intrat într-o mănăstire închinată Maicii Domnului din oraşul Ieracleea Pontului. După o perioadă a plecat la Ierusalim, să vadă Mormântul Domnului şi să calce pe urmele Mântuitorului Hristos. A mers apoi în Valea Iordanului, unde a rămas într-o mică așezare de călugărițe până la vârsta de 25 de ani.

Înainte de a se stinge din viață s-a reîntors în ţara sa, într-un loc numit Calicratia. A stat doi ani în Biserica Sfinţilor Apostoli, până în clipa în care a trecut la cele veșnice. Pe atunci nimeni nu știa cine era. Însă, la un timp după moartea sa, s-a arătat unui monah, pe care l-a rugat să-i mute trupul. Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost găsite întregi şi neputrezite și au fost depuse în Biserica Sfinţilor Apostoli din Epivat.

În anul 1235, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Târnovo, iar apoi la Belgrad. În 1521, au ajuns la Constantinopol şi au fost aşezate în Biserica Sfânta Maria Panmacaristos, pe atunci Catedrală patriarhală. După aceea moaştele Sfintei Parascheva au fost mutate în mai multe biserici:  Vlahserai (1586), Sfântul Dumitru (1597) şi Sfântul Gheorghe din cartierul Fanar (1601). Abia în 1641 acestea au ajuns pe pământ românesc.

Cum au ajuns moaștele Sfintei Parascheva în România

Patriarhul Partenie I (1639-1644), împreună cu membrii Sinodului, au hotărât să-i ofere, drept recunoştinţă, moaştele Cuvioasei Parascheva lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, care plătise toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol.

Racla cu sfintele moaşte a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră. Aceasta era însoţită de trei mitropoliţi greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului şi Teofan al Paleopatrei). Au ajuns la Galaţi, apoi la Iaşi, au fost întâmpinate de Vasile Lupu, de mitropolitul Varlaam şi de episcopii de Roman şi Huşi, de cler şi credincioşi.

Pe data de 13 iunie 1641, cinstitele Moaște ale Cuvioasei Parascheva au fost așezate în Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași, ctitoria domnitorului. În noaptea de 26 decembrie 1888, după slujba Vecerniei, o lumânare dintr-un sfetnic a aprins întregul paraclis în care se aflau Moșatele Sfintei.

Focul a topit racla de argint, iar totul în jur s-a făcut scrum, însă trupul Cuvioasei a rămas intact. Moaştele Cuvioasei au fost puse în altarul paraclisului de la Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi şi strămutate în noua Catedrală mitropolitană, care a fost sfinţită la 23 aprilie 1887, potrivit Digi24.

Cuvioasa Parascheva a vrut să rămână în România

Începând cu anul 1944, ofensiva sovietică prevestea ocuparea unei părți din Moldova. Astfel, centrele mitropolitane din Iași au fost evacuate pentru a nu cădea pradă nelegiuiților. Pe 15 martie, cinstitele Moaște au pornit spre Mănăstirea Turnu din Vâlcea. Pe drum acestea s-au oprit la Mănăstirea Samurcăsești din Ciorogârla, în apropiere de București.

Între 27 octombrie și 26 noiembrie 1944 au fost așezate în Catedrala din București, lângă moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov. După această dată, au fost reașezate în Catedrala din Iași. Se spune că, în anul 1945, câțiva soldați sovietici ar fi încercat să ia Moaștele Cuvioasei Parascheva și să le ducă în Rusia. Însă, Cuvioasa nu s-a lăsat mișcată din orașul ei.

Tradiții de Sfânta Parascheva

Sfânta Parascheva este numită „Vinerea Mare de Toamnă” sau „Vinerea celor 12 vineri”. Numele Parascheva vine de la cuvântul grec „paraskevi” care înseamnă „a cincea zi a săptămânii, vineri”.

În tradiția populară, „Sfânta Vineri” este cea care stăpânește lumea femeilor și a îndeletnicirilor acestora.

Ziua Sfintei Parascheva este și zi de pomenire a celor trecuți în neființă. Cu această ocazie se dau de pomană pâine din grâul nou și must.

Credințele și legendele populare o înfățișează pe Sfânta Parascheva sub chipul unei bătrâne care veghează pentru sănătatea oamenilor și a fertilității pământului. Ea apare sub chipul unei bătrâne deoarece, ca personificare a zilei, ea este cea mai bătrână dintre surorile ei.

Sfânta Parascheva apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei.

De Sfânta Cuvioasă Parascheva se fac rugăciuni către aceasta și Sfintele Moaște pentru o viață mai curată și mai bună.

Mai mult, se fac și unele previziuni ale vremii în funcție de cum se prezintă vremea pe 14 octombrie. De asemenea, se ține cont de somnul oilor. Dacă oile dorm înghesuite și strânse laolaltă în această zi, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă și friguroasă. Iar dacă oile dorm risipite, iarna va fi domoală și blândă.

Ce să nu faci de Sfânta Parascheva

Pe 14 octombrie nu se mănâncă nuci, castraveți și poame în formă de cruce și nu se mănâncă de dulce.

La țară, bătrânii nu făceau nici focul pentru a nu atrage nenorocul asupra casei.

Nu se lucrează, nu se spală şi nici nu se coase. Dacă faci asta te poți alegi cu negi la mână sau cu boli de ochi și de cap. Potrivit credinţelor populare, fetele care cos și spală în această zi rămân nemăritate. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug.

În această zi de sărbătoare nu se mănâncă fructe închise la culoare sau pepene roșu deoarece ele amintesc de sacrificiul martiric.

Cea mai puternică rugăciune către Sfânta Parascheva

Se spune că, dacă te rogi cu tărie, Sfânta Parascheva face vindecări miraculoase. Iată câteva rugăciuni pe care le putem rosti pentru a primi ajutorul său.

„Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis și s-a făcut toată făptura, nu întoarce fața Ta de la noi păcătoșii, ca să nu vină asupra-ne mânia cea groaznică și înfricoșătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre, ce în toata ziua, nenumărate, cu nesocotință le săvârșim.

Noi suntem păcătoși, netrebnici și plini de răutate; iar Tu ești izvorul vieții și al milostivirii. Nu ne lăsa, Doamne! Nu trece rugăciunea noastră, a păcătoșilor, nici ne răsplati nouă după nelegiuirile noastre, ci pentru că nu suntem vrednici a câștiga milostivirea prin sârguința cea de toate zilele, daruiește-ne-o Tu ca un îndurat mult-Milostiv.

Doamne, pentru rugăciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, dăruiește-ne nouă sănătate și viață ferită de toată răutatea și ne întărește cu Duhul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor, cu bucurie să slăvim prea­sfânt numele Tău în veci. Amin”.

Cum să ne rugăm la Sfânta Parascheva

„Purtătoare de chinuri, Sfântă Parascheva, roagă-te Părintelui Ceresc ca pe mine, cel împovărat cu toate păcatele și neînfrânat, să mă ridice spre cuvântarea măririi Sale și să mă îndrepteze ca întotdeauna să am sus inima, să gândesc la cele cerești, iar nu la cele pământești.

Roagă-te la Hristos, Fiul lui Dumnezeu, că a auzit ruga ta cea cucernică, pentru ca și pe mine leneșul, cel ce mă trândăvesc spre rugăciune și spre împlinirea poruncilor lui Dumnezeu, să mă îndrepteze și să-mi dea cuget, ca să doresc a mă ruga Lui neîncetat.

Cheamă și pe Duhul Sfânt – izvorul Care te-a întărit pe tine, fecioară curată, la lupta cea bună -, ca să-mi zidească mie inima curată și duh drept să înnoiască întru cele dinlăuntru ale mele și mai vârtos să mă cheme și să-mi dea osârdie ca să mă nevoiesc în viață curată și să mă întărească în lucrarea faptelor bune.

Cred că toate acestea mi le poți mijloci mie, o, Sfântă Parascheva!, la tronul Sfintei Treimi și de vei vrea, tu ai puterea de a-mi ajuta mie, ca una ce ai preamărit pe Dumnezeu cu faptele tale. Amin!”

Minunile Sfintei Parascheva

Pelerinii caută tămăduire și mângăiere, iar răspunsul Cuvioasei Parascheva nu se lasă prea mult așteptat. Sfânta Parascheva a înfăptuit mii de minuni, multe dintre ele și în zilelele noastre.

Tradiţia consemnează multe dintre acestea, dar nu pot fi amintite toate „căci covârşesc, ca sa zicem aşa, şi numărul stelelor şi nisipul mării. De vreme ce vindecă şchiopi, surzi, ciungi, ologi şi tot felul de boli, încă şi cele atingătoare de moarte; şi în scurt a zice, depărtează toată neputinţa nevindecată, numai cu atingerea raclei, care nu încetează, nici nu va înceta să verse tămăduiri, cu harul lui Iisus Hristos, Celui ce a preamărit-o” (vol. „Vieţile Sfinţilor”).

Citește și: Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dimitrie. Ce trebuie să faci în această zi

Sfânta Parascheva a alungat seceta și a adus ploaia

În vara anului 1947 România a fost cuprinsă de o mare secetă. Oamenii și animalele supraviețuiau cu greu. Moaștele Sfintei Parascheva au fost atunci scoase din catedrală și purtate, în procesiune, prin satele Moldovei.

Pe tot parcursul procesiunii, în urma preoților ce însoțeau racla, veneau nori mari de ploaie.

O tânără s-a vindecat de leucemie

În anul 1950, o tânără studentă din Iași a fost diagnosticată cu leucemie. Atât ea, cât și familia ei, au mers la Moștele Sfintei Parascheva și i-au cerut ajutorul. După două luni de rugăciuni stăruitoare, post și sfinte slujbe, tânăra s-a vindecat de această boală incurabilă.

Comuniștii au vrut să îngroape moaștele, dar Pământul nu le-a vrut

În anii 1950, comuniștii au decis să îngroape pe ascuns Moaștele Cuvioasei Parascheva. În dimineața în care bărbații delegați cu această sarcină au început să sape o groapă, cerul s-a întunecat deodată. A început să bată un vânt năprasnic. O ploaie torențială cu grindină, tunete și fulgere a cuprins tot locul.

Speriați, oomenii au alergat spre catedrală pentru a cere ajutorul Cuvioasei și mila lui Dumnezeu. Furtuna s-a oprit și cerul s-a luminat, după mai multe rugăciuni.

Citește și: Tradiţii şi superstiţii de Lăsata Secului pentru postul Crăciunului

Sfânta Paracheva și-a ridicat singură capul

Părintele Ilie Cleopa a povestit cum, într-un an, când i-a venit rândul să stea alături de racla Cuvioasei, au venit la el două femei bătrâne. Acestea i-au cerut să le lase să se închine fără a mai sta la rând deoarece sunt neputincioase și vor doar să-i mulțumească Sfintei.

Femeile aveau la ele o pernuță lucrată manual pentru Sfânta Parascheva, în semn de mulțumire, pentru că le vindecase de boală.

Potrivit părintelui Cleopa, atunci când femeile s-au apropiat de raclă, sfânta a ridicat singură capul, iar bătrânele i-au așezat perna drept căpătâi. Apoi, Sfânta și-a așezat capul la loc.

Sfânta Parascheva a vindecat un bolnav de cancer

Un ieșean în vârstă de 30 de ani a fost diagnosticat cu cancer. Fără a-l anunța pe pacient, medicul a spus familiei acestuia că mai are de trăit cel mult două luni. Intuind faptul că are o boală grea, despre care nu i s-a spus direct, după ieșirea din spital bărbatul s-a dus către Catedrală.

Când i-a venit rândul să se închine la raclă, el a luat-o în brațe și a stat așa timp de o jumătate de oră. El s-a rugat sfintei să îl tămăduiască de orice boală ar avea, până în momentul în care a simțit o pace interioară. Plecând cu inima împăcată, el a mers la rudele sale.

După externare, el nu și-a mai luat medicamentele, fiind convins de ajutorul primit de la Sfânta Parascheva.

După două luni a mers la un nou control. Doctorul a constatat cu uimire că boala se afla într-un proces de regres. După câteva luni, cancerul dispăruse total.

Citește și: Sfinții Mihail și Gavriil! Ce nu ai voie să faci şi ce se întâmplă dacă ai încălcat tradiția

Un preot a fost vindecat după ce s-a rugat prin zidul catedralei

Un preot din Ardeal era bolnav de plămâni. El a făcut atât de multe injecții cu antibiotice încât începuse să orbească.

Imediat după ce un medic oftalmolog i-a confirmat simptomele de orbire, preotul s-a urcat în tren și a mers la Catedrala din Iași. Fiind târziu în noapte, biserica era încuiată.

Atunci, preotul a mers lângă zidul acesteia, în dreptul locului unde se aflau Moaștele Sfintei Parascheva. S-a rugat până a doua zi. Din acel moment, el nu a mai avut probleme cu plămânii, iar ochii săi și-au recăpătat complet vederea.

 

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter