Paște 2021. Tradiții și obiceiuri în Duminica Paștelui la români

Cele mai frumoase tradiții de Paște au rămas vii până în zilele noastre și mulți români, fie ei credincioși sau nu, respectă obiceiurile din Duminica Paștelui. Sărbătoarea Paștelui este cea mai mare și mai semnificativă sărbătoare creștină a anului.

Românii au păstrat numeroase tradiții de Paște, atât creștinești, cât și obiceiuri vechi din popor, legate de sărbătoarea Învierii Domnului. Data de Paște 2021 va fi duminică 2 mai, o zi a lumini și a bucuriei. De asemenea, românii sărbătoresc și a doua zi de Paște, luni 3 mai, când se continuă micile petreceri în familie și mesele festive.

Cum se pregătesc românii pentru Duminica Paștelui

Săptămâna Patimilor se încheie în Vinerea Mare, zi de doliu, în care Iisus a fost schingiuit și răstignit pe cruce. În Vinerea Mare se ține post negru și nu se lucrează, este o zi de rugăciune și reculegere.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Sâmbăta, în toate casele, încep pregătirile pentru masa de Paște. Acum toate gospodinele vopsesc ouă, pregătesc drobul și ciorba de miel, cozonacii și pasca delicioasă cu brânză. La sate, sâmbăta se obișnuia să se taie mielul sacrificat pentru Paște, deși în zilele noastre carnea de miel se cumpără mai devreme.

Sâmbăta, gospodinele pregătesc câte un coș cu diferite bucate tradiționale de Paște cu care merg la biserică să fie sfințite. În unele zone, există obiceiul să se facă o mică figurină din aluat care închipuie un miel și care se pune în coș, alături de o felie de cozonac, de o bucată de friptură de miel, de ouă roșii, vin, lumânări și crenguțe de busuioc. Totul se sfințește și se aduce acasă, pentru sănătatea și bunăstarea familiei.

În alte zone din țară, familiile mai înstărite obișnuiau să aducă la biserică și câte un cocoș viu care, după ce era stropit cu apă sfințită, era dăruit unor familii sărmane.

Tradiții de Paște. Ce se face în noaptea de Înviere

Tradiția spune că nu trebuie să dormim deloc din Sâmbăta Mare până în Duminica Paștelui. Toți creștinii merg la slujba de Înviere și se bucură de miracolul luminii sfinte care se aprinde în fiecare an din cer, la Ierusalim.

Slujba de Înviere începe la miezul nopții, preoții cântă troparul ”Hristos a Înviat!”, iar credincioșii răspund ”Adevărat a Înviat!”, apoi se înconjoară de trei ori biserica după slujbă. În puterea nopții,  credincioșii pleacă spre case cu lumina de Paște pe care o dăruiesc tuturor vecinilor sau rudelor care nu au reușit să ajungă la biserică. Este cea mai importantă dintre frumoasele tradiții de Paște creștinești.

Credincioșii care au rude decedate sunt îndemnați de preoți să meargă la cimitir cu lumina de la Înviere. Există o credință veche conform căreia mormintele se deschid și sufletele celor care au plecat dintre noi se întorc la casele lor, iar noi trebuie să le luminăm calea.

Obiceiuri de Paște. Ce se face cu lumina Învierii

Lumânarea aprinsă cu lumina de la Înviere este un adevărat miracol pentru suflet. Creștinii știu că această lumină sfântă are puteri tămăduitoare și ne ajută în momentele de răstriște din viață.

Lumânarea cu lumina de la biserică trebuie adusă aprinsă în casă. De îndată ce trecem pragul, ne închinăm și stingem lumânarea de pragul de sus apoi o punem la păstrare lângă icoane. Este bine să nu lăsăm lumânarea să se topească, ci să o păstrăm și să o aprindem în momentele cele mai grele din an, când ne rugăm la Dumnezeu pentru sănătate, pentru izbăvire și tărie în situațiile dificile ale vieții.

Lumânarea din noaptea de Înviere se aprinde când sunt copiii sau alți membri ai familiei bolnavi, când trecem printr-o încercare grea și dureroasă, când ne rugăm să ne lumineze Dumnezeu să luăm o decizie dificilă, când ne lovim de piedici mari și greu de trecut.

Tradiții de Paște. Ce semnifică bucatele tradiționale

Prima și a doua zi de Paște sunt mari sărbători creștine, zile de bucurie și lumină, în care putem petrece cu familia și cu prietenii. Nimeni nu muncește, toată lumea lasă grijile deoparte și petrece cât mai mult timp cu oamenii dragi. Se pregătesc mesele festive cu bucate tradiționale, dar și cu multe preparate moderne și fine. Indiferent de gusturi, ouăle roșii, pasca, friptura de miel și cozonacii nu lipsesc de pe masă.

Ouăle roșii și friptura de miel reprezintă sacrificiul și patimile Mântuitorului, care s-a jertfit pentru mântuirea credincioșilor. Pasca reprezintă Trupul lui Hristos și aceasta se mănâncă în prima zi de Paște și se împarte inclusiv animalelor și păsărilor din ogradă. Românii cred că pasca are puteri tămăduitoare și cine o mănâncă alături de ouă roșii va fi sănătos și ocrotit tot anul.

Obiceiuri de Paște legate de ouăle roșii

Tradiția spune că dimineața în Duminica Paștelui este bine să ne spălăm pe față cu apa rece dintr-un bol în care a stat un ou roșu. Așa vom fi mai frumoși și mai sănătoși, ocrotiți de boli rele.

Tot dimineața devreme, după ce am adus lumina de Înviere în casă, trebuie să ciocnim cu toți membrii familiei câte un ou roșu. Obiceiul de a ciocni ouă roșii este legat de Învierea Domnului, care a îndepărtat piatra de mormânt și s-a ridicat să umple printre semenii săi înainte de a se înălța la cer. Cine ciocnește ouă roșii va fi norocos, va fi sănătos, ocrotit de cele rele și de încercările grele ale vieții.

Superstițiile românești spun că ouăle roșii nu trebuie mâncate cu sare, pentru a-și păstra puterile tămăduitoare. Iar cojile lor se îngroapă în grădină sau la câmp, să aducă roade bogate. Sau sunt folosite de copii să gătească o figurină de lut, numită Caloianul, care se lasă apoi să plutească pe o apă curgătoare.

Tradiții și obiceiuri din diverse regiuni ale țării

A doua zi de Paște, prin Transilvania, băieții merg la casele unde stau fete tinere și le stropesc cu apă neîncepută sau cu parfum ”să nu se veștejească”. Este prilej de veselie și de petrecere, mai ales că familiile cu fete de măritat pregătesc și câteva gustări și pahare de vin pentru băieții care ar putea deveni pețitori în toată regula.

În Țara Moților, toaca de la biserică este dusă în cimitir de o ceată de tineri care au misiunea să o păzească de hoți. Alte grupuri de băieți încearcă să fure toaca și se iscă un soi de bătălie la care participă toți tinerii satului. Cei care câștigă bătălia fac cinste apoi tuturor cu vin roșu și cozonaci.

La Brașov, tinerii gătiți de sărbătoare ies pe străzi și se adună în cete. Este o sărbătoare veche care poartă numele de Junii Brașovului. Fetele poartă coșuri cu ouă și le oferă băieților care le adună și pleacă spre Pietrele lui Solomon unde au loc mici petreceri și întreceri. Una dintre probele cele mai grele este aruncarea buzduganului.

În zona Lăpușului, copiii merg la colindat pe la toate casele pentru a primi ouă roșii chiar în dimineața de Paște. Superstițiile spun că băieții din ceata de copii trebuie să intre primii în fiecare curte, și apoi fetele. Astfel, curtea gospodarului și familia lui va avea un an bun și rodnic.

În Banat, la prima masă din Duminica Paștelui, gospodina tămâiază bucatele apoi le dă fiecăruia câte o bucată de paști și câte o gură de vin. Abia apoi se începe dejunul cu ouă, pască și friptură de miel.

Vezi mai multe traditii romanesti!

Vezi şi care sunt cei 12 apostoli ai lui Iisus!

Citeşte şi Psalmul 50 al lui David!

Vezi şi de unde vine expresia „la Paștele cailor” și ce semnifică!

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News